Ingerul coborase aripile peste rautatea mea, lacrimile lui albastre curgeau peste ochii mei inrositi de lacrimile mele. Am fugit de sub aripile lui, am alergat mereu cat mai departe de el, mi-era frica de bunatatea lui, mi-era rusine cu rautatea mea, cu sufletul meu hain, ucisesem, facusem crime in interiorul meu murise tot ce era bun, ramaneau adieri de amintiri.
Ingerul fugea dupa mine, eu alergam si mai tare; il vedeam cum obosea. L-am alergat pana i-am ucis aripile,pana s-a prabusit la picioarele mele. Am ucis un inger. Fugea numai pentru a ma apara pe mine, insa eu am fugit mereu de tot ce era bun, nu intelegeam, altii au fugit de langa mine inexplicabil, nu as fi vrut sa fuga si el de langa mine. Am preferat sa fug eu de el, dar nu am vrut niciodata sa il omor. Azi nu mai sunt om, ci criminal de inger pazitor. Cine poate trai cu asa ceva pe constiinta? Nu prea sunt apropiata de Creator, dar acel inger...era atat de uman, de fragil, usor de ranit, dependent de aripile lui. Nu am sa uit niciodata imaginea lui in urma mea, cu aripile ce i se frangeau usor si se tranteau pe pamantul atat de neprimitor, cum cu fiecare pas, fugea viata din el tot mai mult, toti fugeam unii de altii incercand sa ne apropiem unii de altii, de fapt. A murit la picioarele mele, fara sa spuna nimic, nu s-a plans, era ca si cum stia exact cum va muri si de ce. A cazut la picioarele mele,mi-a facut semn sa iau o aripa cazuta sa si sa o pastrez. Ingerul sangera, l-am luat in brate si atunci o lumina divina mi-a oribit privirea si ingerul a disparut spre cer. Aripa e tot ce mi-a mai ramas....
Uneori, fugim de tot ce ne-ar putea face bine, ne-ar face fericiti, pentru ca suntem egositi si fricosi, vrem acel lucru pentru totdeauna, si nu vrem sa suferim nici o clipa. Preferam sa fugim de lucrurile bune decat sa le avem si sa traim cu gandul ca le-am putea pierde. Inevitabil, totul se pierde in aceasta lume, totul moare, uneori si ingerii...
Ingerul murise, eu stateam in acel parc intinsa pe jos cu aripa lui, din cer picura sange...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu