Deşert

Aseara m-am culcat cu gandul la copilarie, si nu stiu de ce sau cum, am visat desert, am visat cum ma plimbam prin Sahara. De mult timp nu am mai avut un vis asa frumos, atat de real. Am simtit cum ma pierd in frumusetea visului, cum ating nisipul, cum ma contopesc cu desertul. Nu numai ca era un vis, dar intruchipa o dorinta enorma. Simt ca si cum as fi fost teleportata in desert si lasata sa ii descopar frumusetea prin simturi. Nu vorbeam, doar traiam, eram acolo singura in mijlocul neantului. Si nu mai vroiam sa plec, as fi ramas pentru totdeauna acolo,singura in desert. Nu as fi regretat, aura mea cred ca mai avea putin si lua foc la ce sentimente puternice aveam, era o explozie totala a trairilor. Vis intens, aproape real, acum simt ca as fi vazut Sahara cu ochii me, ca mi-a atins pielea mea desertul, ca m-a imbratisat si nu mai vroia sa imi dea drumul. Ma iubea desertul, ma venera iar eu eram la picioarele lui. Il stransesem tot in palma si nu mai vroiam sa ii dau drumul, nici vantul, nici soarele nu ma faceau sa plec. Desertul meu iubit ma proteja de toate. Parca traiam intr-o simbioza eu cu el, parca eram aceeasi fiinta.
La un moment dat, am simtit ca este un vis, un vis ce avea sa atinga finalul. I-am spus desertului si a s-a intristat. Am inceput sa plang, ploua. Desertul zambea, mi-a multumit, si a spus ca lacrimile mele l-au mantuit, ca numai eu i-am adus ceea ce cauta el de mult timp. In acelasi timp, m-am bucurat, si imi doream ,totusi, sa nu se mai opreasca lacrimile mele ca el sa poata fi fericit. Insa bucuria mea era asa mare, ca lacrimile au murit si ploaia s-a oprit. Desertul a tacut, m-a luat in brate si mi-a sarutat buzele.
Final de vis..m-am trezit, eram acasa in pat, dar stiu ca eu de fapt am fost in Sahara:)!Ramane secretul meu si al desertului!