vineri, 15 februarie 2008

Aleea Amintirilor


- Esti proasta, stiai nu?
- O da, cand vine vorba de tine, sunt proasta, si imi place,spuse ea razand isteric.
- Dar imi place de tine si asa.
- Da, arat bine.
- Esti urata, nu arati bine, insa ai ceva in ochii aia ce nu e cunoscut Pamantului.
- Cine a zis ca sunt de aici? si radea in continuare ea, ca si cum era drogata.
- Mereu o sa fii proasta mea,spuse el usor intimidat de zambetul ei.
- Pai normal, facem un cuplu de prosti exemplari, si il saruta tandru pe buze.
Erau asa de naivi, acolo, in tineretea lor, pareau invincibili si de neatins, acum se iubeau, acum se faceau prosti, acum se sarutau, acum se bateau, se aveau unul pe altul si le era de ajuns.
- O sa duc dorul acelor gropite.
- Pleci undeva fara mine? spuse fata cuibarita in bratele lui.
-Plec, plec ...sa iau tigari.
- Ei hai, ca nu e asa departe, e doar la colt. Si apoi fata tresari in bratele lui si il saruta pasional. Zambetele invadasera camera, ai spune ca iubirea lor e nemuritoare.
- Prostutule, stii ca va trebuie sa ne suportam o viata intreaga unul pe altul.
- Prostuto, eu te suport, si mai ales am sa te suport daca suntem in Vama si mai avem si o bere rece, vara...Ah, sa vezi ce am sa te suport.
- Eh, o sa mergem in Vama mereu da? spuse fata entuziasmata.
- Mergem unde vrei tu, numai sa ne ajunga banii.
- Da-i dracu' de bani, facem cheta, si tot facem rost de bani.
- A, ai planuit deja?spuse el izbucnind in ras.
- Of, numai vise in capsorul ala al tau frumos.
- Pai e singura mea libertate in visare, nu platesc taxe, nu platesc chirie, e taramul meu secret, spuse fata cu hotarare.
- Ma duc sa iau tigari si suc.
- Hai mai stai,prostutule, tine-ma in brate.
- Vrei sa murim de sete unul in bratele altuia?
- Eh, tu te duci mai mult dupa tigari decat pentru suc.
- Iti iau si o ciocalata, spuse glumind baiatul.
- Bine, dar sa fie cu lapte. Si sa vii repede.
- Tu asteapta-ma in pat si continua sa visezi, sa imi povestesti ce ai visat cand ma intorc, hai ca fug si vin repede. O saruta parinteste pe frunte si iesi pe usa, grabit sa revina inapoi la prostuta lui.
Prostuta a asteptat o ora, o zi, un an, o viata si nu a venit prostutul ei inapoi. Visele ei au murit in drumul spre tigari, au ars precum scrumul, inecate apoi de fumul durerii. In fiecare zi se plimba pe Aleea Amintirilor,printre copacii aurii, isi regaseste cate o amintire, iar drumul este infinit....
Tineretea e raiul visarii, uneori e bine sa te trezesti la timp singur, altfel vei fi trezit inevitabil de realitatea cruda. Totul se risipeste pe lume,pana si omul, cea mai puternica ramane AMINTIREA, ea ajunge sa fie imagine paralizata si infirma a ceea ce lega candva oameni, ajunge sa fie o radiografie a vietii, averea oamenilor.
Guvernati de amintiri, ingropati de amintiri, ne traim viata pe jumatate, miscorand numarul amintirilor pe jumatate....
Sufla-mi din Iad praf de fum pe gene, sa pot uita amintirile, arunca-mi cristale de momente esentiale, sa imi fac colier cu ele si adu-mi un cosciug de ruine sa ma ingrop in adancul sufletului zbuciumat de cutremurul amintirilor.
La sfarstitul vietii toti cei dragi imi vor fi murit, insa amintirile le voi avea mereu. Nu raman decat cu amintiri din viata asta. Astept urmatoarea viata.....

3 comentarii:

Sagy, spunea...

Mahala... ;)

Sagy, spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Andreea G. spunea...

Bre, io zic ca tipul are alzheimer si a uitat unde trebuia sa se intoarca. Asa fac toti. Cat despre amintiri, cred ca devin mici dihanii in mintea noastra cu timpul. Ori prea importanti, ori patetici. Pragmatismul intotdeauna da rezultate.